Obezitatea nu este doar o problemă de greutate și nu ar trebui privită ca o lipsă de voință. Este o boală cronică, complexă și multifactorială, care poate afecta sănătatea cardiovasculară, metabolismul, articulațiile, somnul și sănătatea mintală.
Pentru multe persoane, încercarea de a pierde în greutate înseamnă ani de diete restrictive, perioade de slăbire urmate de îngrășare, vinovăție și frustrare. În realitate, managementul obezității necesită o abordare personalizată și pe termen lung, care să țină cont nu doar de alimentație, ci și de stilul de viață, starea de sănătate, factorii psihologici și mediul în care trăiește persoana.
La Integria Medical Cluj-Napoca, abordarea poate include servicii de nutriție și dietetică, precum și psihologie și psihoterapie, pentru ca schimbările să fie nu doar eficiente, ci și sustenabile.
Cât de frecventă este obezitatea?
Obezitatea este una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică ale prezentului. Cele mai recente comunicări ale Organizației Mondiale a Sănătății (2024) arată amploarea problemei: în Regiunea Europeană, aproximativ 60% dintre adulți trăiesc cu suprapondere sau obezitate, iar 1 din 4 copii este afectat. OMS consideră obezitatea o boală cronică, progresivă și complexă, asociată cu peste 250 de alte afecțiuni.
La nivel global, OMS estimează că obezitatea a fost asociată cu 3,7 milioane de decese în 2024, iar organizația avertizează că, în lipsa unor intervenții eficiente, numărul persoanelor care trăiesc cu obezitate ar putea continua să crească semnificativ în următorii ani.
În România, datele disponibile arată o problemă importantă a excesului ponderal. Profilul de sănătate al României publicat de OECD în 2025 indică faptul că aproximativ 10% dintre adulți erau obezi, comparativ cu 14% la nivelul UE, însă alte estimări epidemiologice publicate în 2025 indică o prevalență mai ridicată, de aproximativ 21–26%. Diferențele dintre estimări apar, în parte, din sursele, perioadele și metodele de măsurare utilizate.
Aceste cifre arată că obezitatea nu este o problemă individuală izolată, ci una cu impact major asupra sănătății populației.
Ce este obezitatea?
La adulți, obezitatea este definită, în general, printr-un indice de masă corporală (IMC) de 30 kg/m² sau mai mare. IMC-ul este calculat raportând greutatea în kilograme la pătratul înălțimii în metri. Totuși, IMC-ul este un instrument de screening și nu descrie singur starea de sănătate a unei persoane.
În evaluarea obezității este important să fie luate în considerare și distribuția țesutului adipos, circumferința abdominală, istoricul ponderal, stilul de viață, analizele de laborator, medicamentele utilizate și eventualele boli asociate.
De aceea, diagnosticul și stabilirea unui plan de tratament nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe cifra de pe cântar.
De ce apare obezitatea?
Obezitatea este rezultatul interacțiunii mai multor factori.
Alimentația hipercalorică, sedentarismul și lipsa activității fizice pot contribui la creșterea în greutate, dar acestea nu sunt singurele cauze.
Pot avea un rol:
- predispoziția genetică;
- tulburările de somn;
- stresul cronic;
- anumite medicamente;
- unele afecțiuni endocrine sau metabolice;
- comportamentele alimentare;
- mediul familial și social;
- accesul la alimente sănătoase;
- nivelul de activitate fizică;
- factorii psihologici.
OMS subliniază că alegerile alimentare și nivelul de activitate fizică sunt influențate și de mediul în care oamenii trăiesc, iar obezitatea trebuie abordată prin intervenții individuale și prin crearea unor medii care fac comportamentele sănătoase mai accesibile.
De ce este important să tratăm obezitatea?
Obezitatea poate crește riscul apariției sau agravării mai multor afecțiuni cronice.
Printre acestea se numără:
- Bolile cardiovasculare – hipertensiunea arterială, boala coronariană și accidentul vascular cerebral.
- Diabetul zaharat – excesul ponderal este un important factor de risc pentru apariția diabetului.
- Afecțiunile musculoscheletale – greutatea excesivă poate contribui la suprasolicitarea articulațiilor și la apariția osteoartritei.
- Apneea obstructivă în somn – obezitatea este un factor de risc important pentru tulburările respiratorii din timpul somnului.
- Unele forme de cancer – obezitatea este asociată cu un risc crescut pentru mai multe tipuri de cancer.
OMS subliniază că riscul de boli cronice crește odată cu excesul ponderal și poate exista chiar și la niveluri mai reduse de suprapondere.
De aceea, obiectivul tratamentului nu ar trebui să fie doar „să slăbesc”, ci să îmbunătățesc starea generală de sănătate și să reduc riscul de complicații.
Este suficientă o dietă pentru tratarea obezității?
În unele cazuri, modificarea alimentației poate produce rezultate importante. Însă pentru multe persoane, o simplă dietă nu este suficientă pe termen lung.
Un plan eficient trebuie să fie personalizat și realist.
Nutriționistul – dietician poate analiza obiceiurile alimentare, programul zilnic, preferințele, istoricul dietelor, obiectivele și eventualele probleme medicale și poate construi un plan alimentar care să poată fi urmat în viața reală.
Scopul nu este o dietă extrem de restrictivă, ci dezvoltarea unor obiceiuri care pot fi menținute pe termen lung.
Ghidurile actuale recomandă stabilirea unor obiective realiste și personalizate și pun accent pe schimbări sustenabile ale comportamentului alimentar și ale nivelului de activitate fizică.
Rolul psihologiei în managementul obezității
Un aspect mai puțin discutat al obezității este componenta psihologică.
Pentru unele persoane, alimentația poate deveni o modalitate de a gestiona stresul, anxietatea, tristețea, plictiseala sau alte stări emoționale. Pot apărea, de asemenea, mâncatul emoțional, episoade de pierdere a controlului asupra alimentației, rușinea legată de propriul corp sau un istoric de diete restrictive.
În plus, persoanele cu obezitate se pot confrunta cu stigmatizare și discriminare, inclusiv în contexte medicale. OMS arată că stigmatizarea greutății este asociată cu anxietate, depresie, stimă de sine scăzută, comportamente alimentare dezadaptative și evitarea îngrijirilor medicale.
De aceea, sprijinul psihologic poate fi o componentă importantă a procesului.
Psihologul sau psihoterapeutul nu are rolul de a „motiva pacientul să slăbească”, ci poate ajuta la înțelegerea comportamentelor, gestionarea emoțiilor, dezvoltarea unor strategii sănătoase și construirea unei relații mai echilibrate cu alimentația și propriul corp.
Ghidul NICE actual recomandă ca, în managementul obezității, să fie luați în considerare factori precum sănătatea mintală, contextul social și stigmatizarea și să existe, atunci când este necesar, acces la servicii de suport psihologic.
Ce înseamnă managementul obezității?
Managementul obezității nu înseamnă să începi luni o dietă strictă și să speri că peste câteva luni problema este rezolvată, ci înseamnă:
1. Evaluare
Înțelegerea stării de sănătate, a istoricului ponderal, a alimentației și a factorilor care contribuie la creșterea în greutate.
2. Obiective realiste
Nu doar un anumit număr pe cântar, ci obiective legate de sănătate, mobilitate, energie, analize sau calitatea vieții.
3. Alimentație adaptată persoanei
Un plan pe care îl poți urma în viața reală, nu o dietă imposibil de menținut.
4. Activitate fizică adaptată
Mișcarea trebuie aleasă în funcție de starea de sănătate, capacitatea fizică și eventualele probleme articulare sau cardiovasculare.
5. Sprijin psihologic, atunci când este necesar
Pentru gestionarea comportamentelor alimentare, a emoțiilor, stresului și obstacolelor care pot apărea pe parcurs.
6. Monitorizare pe termen lung
Obezitatea este o afecțiune cronică, iar menținerea rezultatelor este la fel de importantă ca pierderea inițială în greutate.
Cum te poate ajuta Integria Medical?
La Integria Medical Cluj-Napoca, abordarea managementului greutății poate include mai multe componente, în funcție de nevoile fiecărui pacient.
Prin serviciile de Nutriție și Dietetică, poți beneficia de evaluare nutrițională și recomandări personalizate pentru scăderea în greutate.
În același timp, prin psihoterapie, psihologii noștri pot oferi sprijin pentru componenta emoțională și comportamentală a schimbării: relația cu mâncarea, alimentația pe fond emoțional, stresul, imaginea corporală, motivația și dificultățile care pot apărea în procesul de schimbare.
În funcție de situația medicală, poate fi importantă și evaluarea altor factori de risc sau afecțiuni asociate, precum diabetul, hipertensiunea arterială sau bolile cardiovasculare. OMS recomandă monitorizarea glicemiei, profilului lipidic, tensiunii arteriale și a comorbidităților, inclusiv a celor care țin de sănătatea mintală.
Nu trebuie să faci singur acest drum și nu trebuie să începi cu o dietă drastică. Primul pas poate fi o evaluare corectă și o discuție cu un specialist pentru a înțelege de ce ai ajuns aici, ce obiective sunt potrivite pentru tine și ce schimbări pot fi menținute pe termen lung.
Ai nevoie de ajutor pentru gestionarea greutății?
La Integria Medical Cluj-Napoca poți găsi sprijin prin Nutriție și Dietetică, Psihologie și Cardiologie, într-o abordare integrată, orientată spre rezultate.