Hematologia și afecțiunile investigate de medicul hematolog

Hematologia este ramura medicinei care se ocupă cu studiul, diagnosticul și tratamentul bolilor sângelui și ale organelor implicate în formarea acestuia (măduva osoasă, splina, ganglionii limfatici). Deși pentru mulți pare un domeniu complex și dificil de înțeles, investigațiile hematologice sunt esențiale pentru depistarea timpurie a unor afecțiuni frecvente, dar și a unor boli rare, care necesită tratament de specialitate.

În acest articol vom vorbi despre afecțiunile investigate în hematologie, simptome, tratamente și îți vom spune de ce este important să faci analize frecvent și să mergi la medic.

Ce rol are hematologia?

Hematologia joacă un rol crucial în a asigura sănătatea generală, diagnosticând și tratând afecțiuni ce pot fi adesea invizibile sau nedetectate altfel, dar care, prin efectele lor, pot pune în pericol viața pacientului.

Hematologia analizează:

1. Compoziția sângelui (globule roșii, globule albe, trombocite, plasmă)

Sângele este esențial pentru transportul oxigenului, nutrienților și hormonilor în tot corpul, precum și pentru apărarea organismului. Anomaliile în componența sau funcționarea sângelui pot avea consecințe grave, iar hematologia ajută la abordarea acestor probleme. 

• Organele implicate în producerea și distrugerea celulelor sanguine
• Măduva osoasă este principala „fabrică” de sânge. Aici se formează eritrocitele (globule roșii) care transportă oxigenul, leucocitele (globule albe) care apără organismul de infecții și trombocitele care ajută la coagularea sângelui.
• Splina și ganglionii limfatici au și aceștia un rol important în maturarea și diferențierea anumitor celule imunitare (în special limfocite). Splina acționează ca un „filtru” al sângelui. Ea reține și distruge globulele roșii îmbătrânite sau deteriorate. Tot splina are rol și în apărarea împotriva infecțiilor.
• Ficatul participă la distrugerea globulelor roșii uzate, transformând hemoglobina în bilirubină (care apoi este eliminată prin bilă).

Producția și distrugerea celulelor sanguine trebuie să fie în echilibru. Dacă se produc prea puține apare anemia sau imunodeficiența. Dacă distrugerea este excesivă, apare anemia hemolitică. Dacă se produc prea multe celule sau acestea nu mor când ar trebui, pot apărea leucemii sau alte cancere hematologice.

Rolul hematologiei în diagnosticarea corectă și la timp a afecțiunilor

Hematologia are un rol esențial în medicină, pentru că sângele reflectă starea generală a organismului. Un set de analize de sânge pot oferi indicii despre prezența unor afecțiuni încă din stadiile incipiente, când simptomele nu sunt evidente. Depistare precoce, multe boli (de la anemie până la leucemie) pot fi identificate rapid, iar cu cât sunt descoperite mai devreme, cu atât șansele de tratament sunt mai mari.

Hematologia previne și tratează bolile de sânge

Hematologia contribuie și la prevenirea apariției complicațiilor asociate bolilor de sânge și la monitorizarea evoluției pacienților pe parcursul tratamentului. De asemenea, medicul hematolog tratează o gamă largă de boli, de la cele mai comune (anemii) la cancerele asociate sângelui (leucemii, limfoame) și tulburări de coagulare (hemofilie, trombofilie). 

Afecțiuni investigate în hematologie și simptomele lor

Medicul hematolog poate identifica dezechilibre ce stau la baza unor simptome precum oboseală persistentă, paloare, sângerări frecvente, vânătăi apărute ușor sau infecții recurente.

Anemiile 

Anemia este cauzată de scăderea numărului de globule roșii sau a hemoglobinei și se manifestă prin oboseală, amețeli, dureri de cap și lipsă de energie. 

Cele mai cunoscute tipuri de anemii sunt:

• Anemia feriprivă este cel mai comun tip de anemie, cauzată de un deficit de fier în organism, ceea ce duce la o producție insuficientă de hemoglobină și, implicit, la transportul redus de oxigen către țesuturi. Cauzele pot fi aportul insuficient de fier (dieta restrictivă), pierderi de sânge (menstruație abundentă, sângerări gastro-intestinale) sau absorbția deficitară a fierului. Diagnosticul se stabilește prin analize de sânge, iar tratamentul implică suplimentarea cu fier și, esențial, tratarea cauzei subiacente a deficitului de fier.
• Anemia megaloblastică este caracterizată prin apariția unor celule roșii anormal de mari, numite megaloblaști, în măduva osoasă și în sânge. Acestea nu reușesc să se maturizeze, ceea ce duce la o scădere a numărului de globule roșii sănătoase care circulă în sânge. Astfel, organismul nu primește suficient oxigen și apar simptome precum oboseala, slăbiciunea, pielea palidă și dificultăți de respirație. Această anemie este cauzată de deficitul de vitamina B12 sau acid folic, iar identificarea cauzei și tratarea deficitului este extrem de importantă.
• Anemia hemolitică este o afecțiune în care globulele roșii sunt distruse prematur, ceea ce duce la scăderea nivelului de hemoglobină și la reducerea capacității de transport a oxigenului. Cauzele pot fi diverse, de la factori ereditari, cum ar fi sferocitoza sau deficitul de G6PD, până la afecțiuni autoimune, infecții, anumite medicamente sau boli ale splinei. Simptomele variază de la oboseală, paloare și dificultăți de respirație la icter (îngălbenirea pielii și a ochilor), urină închisă la culoare și splină mărită. Diagnosticarea corectă presupune analize de sânge și investigații specifice, iar tratamentul diferă în funcție de cauză, putând include medicamente, transfuzie de sânge sau, în unele cazuri, îndepărtarea splinei.

Tulburările de coagulare 

Tulburările de coagulare sunt afecțiuni în care sângele nu se coagulează corespunzător, provocând fie sângerări excesive (hemofilie), fie formarea de cheaguri periculoase (tromboze).

• Hemofilia este o boală genetică rară a sângelui, caracterizată printr-un deficit al unor factori de coagulare, proteine esențiale care opresc sângerarea. Din această cauză, persoanele cu hemofilie nu se vindecă ușor de pe urma rănilor, sângerările durează mai mult decât normal și pot apărea hemoragii spontane, chiar și fără o leziune evidentă. Cele mai frecvente forme sunt hemofilia A (deficit de factor VIII) și hemofilia B (deficit de factor IX). Boala se transmite de obicei pe cale ereditară și afectează în special bărbații, în timp ce femeile pot fi purtătoare. Simptomele includ vânătăi extinse, sângerări nazale frecvente, sângerări după intervenții minore și, în cazuri severe, hemoragii interne la nivelul articulațiilor și mușchilor, care pot provoca durere și complicații pe termen lung. Tratamentul modern constă în administrarea factorilor de coagulare lipsă, iar diagnosticarea precoce și monitorizarea atentă pot preveni complicațiile și îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților.
• Trombofilia este o afecțiune a sângelui care se caracterizează printr-o tendință crescută de a forma cheaguri (trombi) în vasele de sânge. Aceste cheaguri pot bloca circulația și pot provoca probleme grave, precum tromboza venoasă profundă sau embolia pulmonară. Trombofilia poate fi moștenită, cauzată de mutații genetice ce afectează proteinele implicate în coagulare, sau dobândită, în contextul unor boli autoimune, al sarcinii, al utilizării anticoncepționalelor sau al altor factori de risc. 

De multe ori, boala rămâne silențioasă până la primul episod de tromboză, însă există situații în care apar simptome precum durere și umflătură la nivelul membrelor, dificultăți de respirație sau dureri toracice. Diagnosticul se stabilește prin analize de sânge și teste genetice, iar tratamentul constă, în principal, în administrarea de anticoagulante și în monitorizarea atentă a factorilor de risc. Depistarea precoce este esențială, mai ales la persoanele cu istoric familial sau cu episoade repetate de tromboză.

Leucemiile 

Chiar dacă în limbaj popular acest termen este folosit la singular: leucemie, vorbim de mai multe tipuri de cancere ale sângelui și măduvei osoase, care determină o proliferare necontrolată a globulelor albe.

Conform Registrului național al cancerului, cele mai frecvente forme de leucemii sunt:

• leucemie limfocitară cronică (33,5% din total)
• leucemie mieloidă acută (26,4%)
• leucemie mieloidă cronică (14,1%)
• leucemie limfocitară acută (9,5%)

Printre simptomele frecvente se numără febra, transpirația nocturnă, oboseala, durerile de cap, durerile osoase și articulare, pierderea în greutate, paloarea. Pot fi confundate cu episoade de gripă, de aceea testele de sânge sunt foarte importante.

Limfoamele 

Limfoamele sunt un tip de cancer care afectează sistemul limfatic, o parte esențială a sistemului imunitar responsabilă de apărarea organismului împotriva infecțiilor. În această boală, anumite celule albe numite limfocite se dezvoltă necontrolat și își pierd rolul normal, acumulându-se în ganglionii limfatici, splină, măduva osoasă sau alte organe. 

Există două mari categorii: 

• limfomul Hodgkin, caracterizat prin prezența celulelor Reed-Sternberg, 
• limfoamele non-Hodgkin, care reprezintă un grup mai variat de subtipuri. 

Simptomele pot include umflarea nedureroasă a ganglionilor limfatici, oboseală persistentă, febră inexplicabilă, transpirații nocturne, scădere în greutate și prurit cutanat. Diagnosticul se stabilește prin biopsie și analize de laborator, iar tratamentul poate include chimioterapie, radioterapie, imunoterapie sau transplant de celule stem, în funcție de tipul și stadiul bolii. 

Descoperite la timp, multe forme de limfoame pot fi tratate cu succes, îmbunătățind semnificativ calitatea vieții pacienților.

Mielomul multiplu 

Mielomul multiplu este un tip de cancer al sângelui care afectează celulele plasmatice, un tip de globule albe ce au rol în producerea de anticorpi pentru apărarea organismului. În această boală, celulele plasmatice se înmulțesc necontrolat în măduva osoasă și produc anticorpi anormali, care nu mai protejează eficient împotriva infecțiilor. În timp, acest proces duce la afectarea oaselor (fragilizare, fracturi), anemie, infecții repetate, probleme renale și niveluri crescute de calciu în sânge. 

Simptomele frecvente includ dureri osoase, oboseală accentuată, slăbiciune și scăderea rezistenței la infecții. Diagnosticul se bazează pe analize de sânge și urină, radiografii, rezonanță magnetică și, adesea, biopsie de măduvă osoasă. Tratamentul a evoluat mult în ultimii ani și poate include chimioterapie, imunoterapie, medicamente inovatoare sau transplant de celule stem, cu scopul de a controla boala și de a îmbunătăți calitatea vieții pacienților.

De ce este important consultul hematologic?

Un simplu set de analize poate scoate la iveală dezechilibre care, tratate la timp, previn complicațiile severe. Hematologia nu se ocupă doar de boli rare sau grave, ci și de afecțiuni frecvente, precum anemia, care afectează un număr mare de persoane, în special femei și copii.

Dacă ai simptome precum cele menționate în acest articol, îți recomandăm să faci un consult de specialitate. Pentru un diagnostic corect, medicul hematolog poate recomanda:

• hemogramă completă
• frotiu de sânge periferic
• teste de coagulare (INR, APTT, fibrinogen)
• analize biochimice și imunologice
• biopsie de măduvă osoasă (în cazuri necesare)

La clinica Integria Medical Cluj-Napoca, oferim servicii integrate, precum consult de specialitate realizat de medic hematolog cu experiență, servicii de recoltare sânge pentru analize medicale, evaluare personalizată și plan de tratament adaptat fiecărui pacient.

Nu ignora simptome precum oboseala inexplicabilă, sângerările neobișnuite sau infecțiile repetate. Programează-te pentru o evaluare și ai grijă de sănătatea ta!