Presiunea socială legată de aspectul fizic devine tot mai intensă, iar tulburările de comportament alimentar (TCA) au cunoscut o creștere alarmantă, în special în rândul adolescenților și tinerilor adulți. Deși adesea ignorate sau minimalizate, aceste tulburări reprezintă afecțiuni psihologice complexe, care necesită intervenție specializată.
În aceste cazuri, rolul psihologului devine esențial, nu doar în stabilirea unui diagnostic corect, ci și în ghidarea pacientului într-un proces complex de vindecare și reconectare cu sinele. În acest articol vei vedea care sunt tulburările de comportament alimentar, cum le identificăm și cum le tratăm, într-o manieră empatică, științifică și personalizată.
Ce sunt tulburările de comportament alimentar?
Tulburările de comportament alimentar includ o gamă largă de probleme legate de relația cu mâncarea, greutatea corporală și imaginea de sine. Cele mai frecvente forme sunt:
Anorexia
Anorexia nervoasă este o tulburare de comportament alimentar gravă, caracterizată prin restricționarea intenționată a alimentației, teama intensă de îngrășare și o imagine corporală distorsionată. Persoana afectată are, de obicei, o greutate corporală mult sub limita normală, dar continuă să se perceapă ca fiind „prea grasă”.
Această tulburare nu ține doar de mâncare, este o expresie a unei suferințe psihice profunde, adesea legate de control, perfecționism, stimă de sine scăzută și dificultăți emoționale nerezolvate.
Simptome frecvente de anorexia nervoasă
- Restricție calorică severă (mese rare, mâncare puțină)
- Scădere accentuată în greutate, sub greutatea normală pentru vârstă/ înălțime
- Frică intensă de a se îngrășa, chiar și când persoana este subponderală
- Percepție distorsionată a propriei imagini corporale („mă simt grasă” – indiferent de realitate)
- Lipsa menstruației la femei (amenoree secundară)
Cauze și factori de risc anorexia nervoasă
Anorexia nervoasă nu are o singură cauză, ci poate apărea din cauza mai multor factori:
- Psihologici: perfecționism, anxietate, tulburări afective, control rigid, traume
- Familiali: dinamici conflictuale, presiune legată de succes, modele parentale stricte
- Socioculturali: standarde nerealiste de frumusețe, modele exagerate din social media
- Biologici: predispoziție genetică, dezechilibre la nivel cerebral.
Anorexia afectează nu doar mintea, ci și întregul organism. Lăsată netratată, poate deveni potențial letală. Printre complicațiile severe se numără:
- Tulburări ale ritmului cardiac (bradicardie, aritmii)
- Hipotensiune arterială
- Anemie, deficiențe nutriționale severe
- Pierderea masei musculare și osoase (osteopenie, osteoporoză)
- Disfuncții hormonale și infertilitate
- Tulburări gastrointestinale și metabolice
- Risc crescut de depresie severă, autovătămare sau suicid
Bulimia
Bulimia nervoasă este o tulburare de comportament alimentar caracterizată printr-un ciclu repetitiv de mâncat compulsiv (binge eating) urmat de comportamente compensatorii, cum ar fi vărsăturile autoinduse, utilizarea excesivă de laxative, postul sau exercițiul fizic extrem.
Spre deosebire de anorexie, persoanele cu bulimie au, de obicei, o greutate corporală normală sau ușor variabilă, ceea ce face ca tulburarea să treacă adesea neobservată – chiar și de către apropiați.
Semne care pot indica bulimia
- Mers frecvent la toaletă imediat după mese
- Miros de vomă sau semne de erodare dentară (din cauza acidului gastric)
- Obsesie pentru controlul greutății și imagine corporală negativă
- Schimbări de dispoziție, iritabilitate sau depresie
- Ascunderea alimentelor, consumul lor în secret
- Urme pe degete sau în jurul gurii (de la vărsături autoinduse)
Cauze și factori de risc în bulimia nervoasă
La fel ca alte tulburări de alimentație, bulimia apare din cauza mai multor factori:
- Psihologici: anxietate, depresie, stimă de sine scăzută, perfecționism
- Familiali: conflicte sau dinamici negative în familie, control excesiv
- Sociali: standarde nerealiste de frumusețe, presiunea din mediul online
- Biologici: predispoziții genetice sau dezechilibre la nivel cerebral (ex: serotonină)
Chiar dacă greutatea pare „normală”, bulimia are efecte serioase asupra organismului, printre care:
- Dezechilibre electrolitice (care pot duce la aritmii cardiace)
- Deshidratare și probleme renale
- Eroziune dentară și inflamația esofagului
- Dureri abdominale, balonare, constipație cronică
- Tulburări psihice asociate (anxietate, depresie, risc suicidar crescut)
Tulburarea de alimentație compulsivă (binge eating)
Tulburarea de alimentație compulsivă este una dintre cele mai frecvente tulburări de comportament alimentar, caracterizată prin episoade recurente de mâncat excesiv, însoțite de pierderea controlului și de sentimente intense de vinovăție, rușine sau dezgust.
Spre deosebire de bulimia nervoasă, în BED nu există comportamente compensatorii (vărsături, laxative, sport excesiv), ceea ce poate duce în timp la creștere semnificativă în greutate și probleme de sănătate fizică și mintală.
Simptome ale tulburării de alimentație compulsivă (BED)
Pentru a putea vorbi de această tulburare, episoadele de „binge eating” trebuie să apară cel puțin o dată pe săptămână, timp de minimum 3 luni. Alte simptome comune:
- Consumul unei cantități foarte mari de alimente într-un interval scurt de timp (de obicei sub 2 ore)
- Sentimentul că nu te poți opri din mâncat, chiar dacă nu îți este foame
- Mâncatul foarte rapid și pe ascuns
- Mâncatul până la disconfort fizic accentuat
- Sentimente de rușine, vinovăție sau depresie după episod
Cauze și factori de risc în cazul tulburării de alimentație compulsivă
Deși adesea trecută cu vederea, această tulburare are cauze multiple și efecte grave:
- Psihologici: anxietate, depresie, traume emoționale, stres cronic
- Emoționali: mâncatul ca mecanism de reglare emoțională (mâncat pe fond de stres, plictiseală, tristețe etc.)
- Sociali: presiunea imaginii corporale
- Biologici: dezechilibre neurochimice, predispoziție genetică
Netratată, această tulburare poate duce la:
- Obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune arterială
- Probleme metabolice și cardiace
- Tulburări digestive
- Stimă de sine scăzută
- Anxietate, depresie
- Tulburări de somn
- Izolare socială
Cum se tratează tulburările de comportament alimentar?
Tulburările de comportament alimentar precum anorexia nervoasă, bulimia nervoasă sau tulburarea de alimentație compulsivă (BED) sunt rezultatul unor dureri emoționale profunde, lupte interioare nevăzute și încercarea de a recăpăta controlul într-o lume care, adesea, pare de necontrolat.
Tocmai de aceea, tratamentul eficient presupune mai mult decât un regim alimentar. Este nevoie de o abordare integrată, personalizată, în care fiecare persoană este văzută ca un întreg: corp, minte și emoții.
La Integria Medical, intervenția nu este standardizată, ci adaptată fiecărui caz în parte. Abordăm tulburările alimentare cu grijă, profesionalism și empatie. Echipa noastră este formată din psihologi clinicieni, psihoterapeuți, medici și nutriționiști, care colaborează pentru a oferi un tratament eficient.
Lucrăm pe mai multe divizii, cum ar fi:
1. Psihoterapie individuală
Este componenta esențială în procesul de vindecare. Scopul nu este doar modificarea comportamentului alimentar, ci și înțelegerea și vindecarea cauzelor emoționale din spate.
- Terapia cognitiv-comportamentală (CBT-E) este forma de terapie cu cea mai mare eficiență dovedită în tratamentul tulburărilor alimentare.
- Pentru cazuri mai complexe, pot fi utile și terapii centrate pe emoții, terapii de tip schema, ACT sau EMDR (mai ales când sunt implicate traume).
2. Nutriție terapeutică
Lucrăm cu nutriționiști specializați în tulburări de alimentație, care nu oferă „diete”, ci sprijin pentru restabilirea unei relații sănătoase cu mâncarea. Aceasta presupune:
- Educație nutrițională blândă
- Înțelegerea semnalelor de foame și sațietate
- Eliminarea fricii față de anumite alimente
- Reintroducerea alimentației regulate și echilibrate
3. Evaluare și suport medical
Tulburările de comportament alimentar afectează organismul în moduri adesea invizibile. Din acest motiv, este importantă monitorizarea constantă a stării de sănătate, pentru a preveni sau trata eventualele complicații (electrolitice, cardiace, hormonale, gastrointestinale).
4. Psihiatrie (acolo unde este necesar)
Uneori, este nevoie și de suport medicamentos pentru tratarea depresiei sau anxietății asociate, stabilizarea stărilor emoționale, reducerea impulsivității sau a comportamentelor compulsive.
Acestea însă, nu înlocuiesc psihoterapia, ci o susțin atunci când suferința psihică este accentuată.
5. Implicarea familiei și/ sau a grupului de sprijin
În special în cazul adolescenților, familia joacă un rol crucial. Oferim terapie de familie sau consiliere parentală acolo unde este nevoie, astfel încât cei dragi să poată susține recuperarea, fără să agraveze inconștient simptomele.
Tulburările de comportament alimentar NU sunt un moft, NU trec de la sine și NU dispar prin voință sau dietă. Sunt suferințe reale, profunde, dar vindecabile atunci când sunt tratate profesionist și cu blândețe.
Dacă te regăsești într-una din situațiile de mai sus, sau recunoști aceste semne la cineva drag, fă primul pas spre ajutor.