Factorii de risc cardiovascular reprezintă anumite comportamente care augmentează probabilitatea de a dezvolta boli cardiovasculare, precum infarctul miocardic sau accidental vascular cerebral. Modificarea sau înlăturarea acestora și adaptarea unui stil de viață sănătos sunt măsuri preventive care trebuie aplicate pe durata întregii vieți chiar dacă nu suferiți de o boală a inimii.
Cei mai importanți factori de risc cardiovascular sunt:
FUMATUL – este un obicei extrem de nociv pentru sănătatea dumneavoastră, oprirea fumatului previne eficient apariția problemelor de sănătate, inclusiva bolilor cardiovasculare. Exista o relație clară între numărul de țigări fumate și creșterea riscului cardiovascular. Făcând o comparație cu non-fumătorii, cei care fumează minim 20 țigări/zi au un risc de 2-3 ori mai mare de a dezvolta o boala cardiovasculară. Se preconizează că după 2-3 ani de la încetarea fumatului, nivelul de risc al ex-fumătorului este asemănător cu cel al unui nefumător.
Fumatul crește tensiunea arteriala, favorizează apariția de cheaguri care împiedică fluxul de sânge către și dinspre inimă, reduce nivelul colesterolului “bun” (colesterolul bun), determină apariția aterosclerozei (acumularea de grăsime la nivelul pereților vaselor de sânge) cu posibilitate de dezvoltare a infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral.
Nu trebuie neglijat nici impactul nociv pe care îl au noile utilizări ale tutunului încălzit și a folosirii țigărilor electronice, există dovezi legate de efectele negative pe care substanțele astfel inhalate îl au asupra riscului cardiovascular.
Pe lângă efectele nocive asupra sănătății inimii și vaselor de sânge fumatul acționează și asupra altor sisteme determinând afecțiuni pulmonare (de la tuse și respirație șuierătoare până la dezvoltarea de cancer pulmonar), scade performanța activităților fizice, duce la îmbătrânire prematură și la afectarea unor simțuri precum gustul și mirosul.
În funcție de cât de devreme renunțați la acest obicei puteți minimiza sau chiar elimina complet efectele tutunului asupra organismului dumneavoastră. Nu este niciodată prea târziu să vă lăsați de fumat!
Dependența de fumat este dificil de învins, de cele mai multe ori este un drum lung până la oprirea completă și definitivă a fumatului. Există mai multe abordări în acest sens, fie renunțați brusc, evitând o vreme ieșirile în public unde bănuiți că tentația ar fi mai mare, fie optați pentru reducerea progresivă a numărului de țigări fumate, ca într-un final să renunțați de tot la fumat.
Dacă dorința de a fuma este prea mare există alternative: plasturi, gumă, spray sau diferite inhalatoare cu nicotină care vă pot veni în ajutor, bineînțeles într-un cadru de susținere din partea apropiaților și ajutor specializat.
Chiar dacă renunțarea la fumat este dificilă, milioane de fumători au reușit!
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ – este forța pe care o exercită sângele asupra pereților vaselor de sânge. Prin hipertensiune arterială se înțelege depășirea valorilor normale ale presiunii arteriale (întrebați medicul care este ținta dumneavoastră). Consecințele hipertensiunii arteriale sunt îmbătrânirea vaselor și suprasolicitarea inimii. Acestea conduc la complicații de tipul insuficienței cardiace, anginei pectorale, infarctului miocardic, accidentului vascular cerebral și insuficienței renale.
Ținând cont că hipertensiune arterială este de cele mai multe ori asimptomatică, unica modalitate de depistare a acesteia este măsurarea periodica a valorilor tensionale.
În România aceasta patologie determină peste 60% din decesele de cauză cardiovasculară. Exista 7.4 milioane de români care au hipertensiune arterială, dintre care aproximativ un sfert nu știu de existența acesteia și în consecință nu o tratează.
O alta problemă ar fi aceea a asocierii hipertensiuni cu alți factori de risc, care se potențează reciproc, conducând la un risc cardiovascular mult mai mare decât suma componentelor individuale. În acest context modificarea stilului de viață este de dorit pentru fiecare hipertensiv în parte.
Tratamentul acestei afecțiuni include modificări ale stilului de viață cum ar fi dieta și activitatea fizică, precum și terapia medicamentoasă. Exista numeroase produse care scad valorile tensionale pe piața romanească, cu eficacitate similară în atingerea valorilor țintă tensionale. Chiar și așa medicul dumneavoastră va opta pentru o anumita clasă medicamentoasă în funcție de bolile asociate pe care le prezentați. Este de dorit să nu se compare (și cu atât mai mult să nu se administreze tratamentul dumneavoastră) cu cel al cunoscuților deoarece în majoritatea cazurilor situațiile sunt diferite.
Pentru controlul optim de lungă durata al valorilor tensiunii arteriale sunt necesare evaluări repetate, cât și ajustări ale schemei terapeutice. Este important ca atât pacientul cât și medicul să dispună de răbdarea necesară în acest sens.
COLESTEROLUL – este o substanță grasă întâlnită în sânge și la nivelul celulelor organismului. Pentru funcționarea optimă a organismului este esențială o anumită cantitate de colesterol, pe care organisumul o asimilează dintr-o alimentație variată și echilibrată.
Există doua tipuri de colesterol: LDL-colesterolul (lipoproteină cu densitate joasă)-cunoscut și sub denumirea de “colesterol rău” deoarece peste o anumită limită se depune la nivelul pereților vasculari crescând riscul de ateroscleroză (îngroșarea și întărirea arterelor) și HDL-colesterol (lipoproteină cu densitate înaltă)-cunoscut și sub denumirea de “colesterol bun” deoarece ajută la eliminarea colesterolului din sânge și protejează împotriva bolilor de inimă.
Hipercolesterolemia – creșterea nivelului de colesterol în sânge poate fi cauzată de probleme de sănătate moștenite, dar și de consumul de grăsimi de origine animal.
Ce puteți face dumneavoastră pentru a evita sau a întârzia utilizarea medicației care scade nivelul colesterolului? Iata câteva sfaturi alimentare simple și eficiente care vă vin în ajutor:
• optați pentru o alimentație bogată în fibre (cereale, semințe, nuci)
• consumați fructe și legume cu regularitate
• alegeți carnea slaba
• optați pentru lactate cu conținut sărac în grăsimi
• consumați produse bogate în Omega 3 și 6 (pește, fructe de mare)
• evitați procesarea excesivă a alimentelor, alegeți să gătiți produsele la aburi, cuptor sau grill
• reduceți frecvența consumului de dulciuri rafinate (bomboane, ciocolată) și a alimentației de tip fast-food.
Pentru creșterea nivelului protector de HDL-colesterol poate fi de ajutor să vă creșteți treptat nivelul de activitate fizică zilnică, sa scădeți în greutate și să renunțați la fumat.
Una dintre cele mai eficiente variante de a preveni apariția bolilor cardiace și vasculare este tocmai menținerea nivelului de grăsimi din sânge într-un interval normal, inițial prin adoptarea unui stil de viață sănătos dar și prin apelarea la medicul dumneavoastră care în anumite condiții vă poate prescrie una din clasele medicamentoase hipolipemiante care vor ajuta la corecția dezechilibrelor.
O scădere a colesterolului cu 10% duce la scăderea cu 22% a riscului de infarct miocardic și cu 3-16% a mortalității prin cardiopatie ischemică.
Frecvența de dozare a lipidelor sanguine trebuie sa fie măcar anuală, mai ales în cazul persoanelor supraponderale, obeze, sedentare, cu valori ale colesterolului peste limita superioară la dozările anterioare, hipertensivi și diabetici. Având în vedere că atât barbații cu vârsta peste 55 ani și femeile postmenopauză sunt considerate categorii la risc indicația este aceeași și în aceste situații.
DIABETUL – este o afecțiune cronică în care nivelul de glucoză de la nivelul sângelui (glicemia) este crescut. Afecțiunea este una tot mai frecventă în rândul populației active, estimându-se existența a peste 380 de milioane de diabetici la nivel global, dintre aceștia aproximativ 40% fiind nediagnosticați. În 10 ani la numărul actual al diabeticilor se preconizează ca se vor adăuga alte 200 de milioane de bolnavi, cifre îngrijorătoare mai ales din cauza multiplelor complicații declanșate de aceasta patologie. Peste 60% din pacienții diabetici dezvolta boli cardiovasculare.
O valoare a glicemiei peste 126 mg/dl sau a hemoglobinei glicozilate (HbA1c) peste 6,5% definește diabetul zaharat. Este important de știut faptul că țintele glicemice sunt diferite în funcție de vârstă, comorbidități și durata bolii. Nivelul glicemic crescut afectează în principal vasele de sânge și nervii. Diabetul crește astfel riscul de boli cardiace și vasculare de cca 2-4 ori, în special la femei.
Peste vârsta de 45 ani, toate persoanele ar trebui sa își dozeze nivelul glicemic, persoanele la risc de asemenea (persoanele supraponderale, obeze,sedentarii, hipertensivii, cei cu istoric de infarct sau accident vascular cerebral, rudele de grad I ale persoanelor diabetice), dacă valorile sunt normale se recomandă repetarea dozării la cel mult 3 ani.
În cazul diagnosticării recente a diabetului zaharat este necesar să consultați un medic specialist care să vă stabilească un plan de îngrijire. Schimbarea stilului de viață reprezintă prima măsură luată în previenția și tratamentul diabetului. Medicul specialist diabetolog vă va recomanda o alimentație echilibrată adaptată stilului dumneavoastră de viață (alimentele permise vor fi porționate în 5 mese pe zi, 3 mese principale și 2 gustări). Adesea însă pentru un bun control metabolic va fi nevoie de planuri terapeutice medicamentoase (antidiabetice orale sau insulină).
Țineți minte că succesul controlului optim al valorilor glicemice constă în cooperarea pacient-medic și în identificarea și controlul tuturor factorilor de risc cardiovascular, precum și în monitorizarea eficienței tratamentului prescris.
SEDENTARISMUL – sau lipsa exercițiilor fizice regulate crește riscul apariției evenimentelor cardiovasculare prin creșterea tensiunii arteriale, a colesterolului și a greutății. Viața modernă asociază peste jumătate din orele de veghe cu sedentarismul (timpul petrecut în fața TV-ului, computer-ului, sau utilizarea mijloacelor de transport).
Există dovezi științifice care demonstrează efectele benefice ale antrenamentului fizic prin scăderea TA, a colesterolului, a glicemiei, dar și a stresului, prin creșterea bunei dispoziții.
În linii mari se recomandă aproximativ 30 minute pe zi de efort fizic regulat, timp de 5-7 zile pe săptămână. Intensitatea efortului și durata antrenamentului va fi crescută progresiv, de cele mai multe ori este suficient sa începeți cu mersul pe jos, în ritm alert, 2-3 km/zi. Pe măsură ce vă obișnuiți cu activitățile fizice mai ușoare puteți trece la activități mai variate cum ar fi mersul pe bicicletă sau chiar alergatul.
Trebuie să vă obișnuiți cu ideea că nu e necesar să fiți sportivi de performanță pentru a fi capabili să vă reduceți riscul cardiovascular prin activitate fizică. Există totuși și situații cărora trebuie să le acordați o atenție deosebită, spre exemplu durerea în piept, sufocarea sau amețelile în timpul mișcării trebuie să vă facă să vă adresați medicului pentru a stabili un plan de mișcare în condiții de deplină siguranță. Ar fi bine să evitați activitatea fizică în temperaturi extreme sau condiții de poluare atmosferică.
OBEZITATEA – numărul persoanelor supraponderale (IMC≥25 kg/m2) sau obeze (IMC≥30 kg/m2) este în creștere dramatică în ultimele decade, căpătând proporții epidemice. Excesul de greutate reprezintă un factor de risc pentru bolile cardia, atât prin el însăși, cât și în asociere cu alte condiții care conduc indirect la dezvoltarea și progresia aterosclerozei (hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, diabet zaharat.)
Localizarea excesului de grăsime în jurul taliei se corelează mai strâns cu riscul cardiovascular comparativ cu localizarea acestei în alte zone ale corpului, astfel ca măsurarea circumferinței taliei (se poate utiliza un centimetru de croitorie) prezintă riscul cardiovascular după cum se poate observa și în tabelul de mai jos:
Iată câteva sfaturi pentru a scădea în greutate:
• stabiliți-vă un plan alimentar echilibrat (fructe, legume, proteine slabe, carbohidrați sănătoși)
• evitați alimentele procesate, optați pentru consumul alimentelor cât mai naturale
• consumați multă apă, evitați băuturile carbogazoase și dulci
• nu săriți peste mese sau să faceți exces de mâncare seara
• fiți activi în mod regulat, alegeți o activitate fizică plăcută pe care să o faceți în mod regulat
• încercați să aveți un program de somn constant
Trebuie sa fiți conștienți că pierderea în greutate necesită un efort constant și susținut. Dacă este nevoie consultați un specialist în nutriție pentru un plan personalizat, mai ales dacă aveți probleme de sănătate sau doriți sa pierdeți un număr mai mare de kg.
STRESUL – deși nu este o patologie de sine stătătoare există studii care confirmă o relație între acesta și dezvoltarea infarctului sau a accidentului vascular cerebral (dublarea riscului). Stresul de la locul de muncă, problemele financiare, depresia, epuizare și chiar problemele de somn, toate predispun la creșterea riscului cardiovascular. Explicația constă în faptul că atunci când suntem stresați la nivelul organismului se eliberează diverși hormoni (adrenalină, cortizol) care predispun la hipercolesterolemie sau hipertensiune. De asemenea, persoanele stresate cresc consumul de tutun și cofeină și tind sa doarmă mai puțin decât o fac în mod normal.
Câteva sfaturi care v-ar putea veni în ajutor ar fi:
• practicați în mod regulat sport
• creșteți numărul orelor pe care le petreceți în aer liber
• dormiți 7-8 ore/ noapte
• păstrați o dietă echilibrata, evitați excesul de cafea sau alte psihostimulente
ALCOOLUL-consumul exagerat de alcool (peste 200 ml tărie, peste 3 doze de bere, peste 400 ml vin/zi) pe lângă creșterea riscului de cancer hepatic, și de dezvoltare a diverselor tulburări psihice, favorizează apariția bolilor cardiovasculare precum cardiomiopatiile, aritmiile, hipertensiunea arterială sau accident vascular cerebral.
Deși până nu demult existau unele studii care susțineau un anume efect benefic al consumului de vin (prin aportul crescut de polifenoli) se pare că alcoolul consumat în doze mici este doar un marker al unui nivel de trai superior.
Dacă considerați că vă aflați într-o sitație dificilă, de dependență, în care managementul consumului de alcool nu îl mai puteți face de unul singur, este important să cereți ajutor atât de la familie și prieteni, dar nu trebuie să ezitați să apelați la sfatului unui specialist.
AI GRIJĂ DE SĂNĂTATEA TA!
NU UITA CA ESTE MULT MAI SIMPLU SĂ PREVII DECÂT SĂ TRATEZI!
Dr. Diana Sîntămărean – medic specialist cardiolog
Referințe
• “Totul pentru inima ta”- broșură dedicate hipertensiunii arteriale în cadrul Programului Educațional al Societății Române de Cardiologie.
• “Totul pentru inima ta”- broșură dedicată colesterolului în cadrul Programului Educațional al Societății Române de Cardiologie.
• Ghidul Societății Europene de Cardiologie de prevenție a bolilor cardiovasculare în practica clinică-2021
• Ghidul Societății Europene de Cardiologie / Societății Europene de Ateroscleroză pentru diagnosticul si tratamentul dislipidemiilor-2019
• Ghidul Societății Europene de Cardiologie de diabet, pre-diabet și boli cardiovasculare realizat în colaborare cu Asociația Europeana de Studiu A Diabetului-2019