I. Ce este insuficiența cardiacă?
Inima este organul vital în jurul căruia se concentrează toată activitatea noastră fizică și emoțională. Nu întâmplător o asociem cu ideea de viață, iubire, emoții și tot ce este mai valoros și drag nouă. Sănătatea acestui organ vital are implicații imediate asupra calității vieții noastre, precum și asupra altor organe din corpul nostru.
Insuficiența cardiacă este doar una dintre complicațiile medicale care pot să apară la nivelul sistemului cardiovascular. Concret, această afecțiune se referă la incapacitatea inimii de a pompa cantitatea necesară de sânge către țesuturi și organe. Organismul, la rândul său, resimte această lipsă printr-un deficit de oxigen și substanțe nutritive. Afectate sunt toate organele deoarece, prin lipsa echilibrului circuitului sangvin, sângele stagnează și se acumulează în organe, inima nemaifiind capabilă să-l primească.
II. Date epidemiologice
În general, insuficiența cardiacă este o boală specifică vârstnicilor. Preponderent, vârsta persoanelor diagnosticate cu insuficiență cardiacă este de peste 65 de ani, vârsta medie fiind de 75 de ani. Desigur, statisticile arată că boala se manifestă la vârste diferite în funcție de calitatea vieții specifică țărilor, respectiv regiunilor de pe glob.
Astfel, de exemplu, conform datelor publicate de Servier – grup farmaceutic independent, în Marea Britanie, din 1000 de persoane cu vârsta de peste 70 de ani, regăsim un număr de aproximativ 190 de persoane care suferă de această boală. În Statele Unite ale Americii aproximativ 5 milioane de persoane suferă de insuficiență cardiacă și anual se înregistrează în jur de 300.000 de decese din această cauză. Mai mult, în fiecare an sunt diagnosticate în jur de 550.000 cazuri noi. În schimb, în Europa se înregistrează aproximativ triplu față de SUA, adică în jur de 14 milioane de persoane suferă de insuficiență cardiacă. Statisticile de la nivel global ne arată faptul că 2% din populație este afectată de insuficiența cardiacă.
Indiferent de vârsta la care apare insuficiența cardiacă, s-a înregistrat o preponderență a manifestării la persoanele de sex masculin, față de persoanele de sex feminin.
În țările dezvoltate insuficiența cardiacă este mai frecventă decât în țările subdezvoltate. Această situație are la bază multiple explicații. Întâi, fenomenul de îmbătrânire a populației (datorită, printre altele, creșterii calității vieții) implică automat un număr mai mare de persoane în vârstă care pot dezvolta insuficiență cardiacă (boala fiind una specifică vârstnicilor). Apoi, tratamentele moderne primite de pacienții care suferă de boli cardiovasculare le asigură pe de-o parte o viață mai îndelungată, însă pe de altă parte acest lucru permite și uzarea mușchiului cardiac, fapt ce crește riscul de insuficiență cardiacă. De asemenea, bolile cardiace se regăsesc printre așa-numitele „boli ale civilizației”, afecțiuni cauzate de un stil de viață nesănătos, cu o alimentație neadecvată și o diminuare a activității fizice.
Situația îngrijorătoare din România
România înregistrează și ea valori considerabile. Conform Societății Române de Cardiologie (martie 2018), aproximativ 4.7% dintre românii cu vârsta de peste 35 de ani suferă de insuficiență cardiacă. Anual sunt diagnosticate în jur de alte 45.000 de cazuri noi (în medie, așadar, în România apar 5 cazuri noi de insuficiență cardiacă în fiecare oră!). În plus, din cauza faptului că riscul dezvoltării acestei boli crește odată cu vârsta, iar populația României se află într-un proces de „îmbătrânire” (aprox. un sfert dintre români au peste 60 de ani), prevalența insuficienței cardiace este în creștere la noi în țară.
Cu toate acestea, un alt semnal de alarmă a fost tras de Conf. Dr. Ovidiu Chioncel, șef de secție în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. C.C. Iliescu” care a afirmat că „9 din 10 pacienți nu știu că suferă de insuficiență cardiacă”.
III. Cauzele insuficienței cardiace
Insuficiența cardiacă este în strânsă legătură cu alte boli. De la un mușchi cardiac slăbit sau îngroșat, la diverse alte boli sau factori de risc, oricare dintre următoarele cauze pot sta la baza insuficienței cardiace:
- Boala arterială coronariană (= cardiopatia ischemică) se referă la îngustarea arterelor care duc către inimă. Odată cu aceasta inima nu va reuși să acumuleze cantitatea necesară de sânge pentru a o pompa apoi în organism.
- Infarctul miocardic acut » poate genera slăbirea mușchiului inimii, precum și depunerea unor plăci de aterom pe artere, ceea ce determină scăderea fluxului sangvin;
- Hipertensiunea arterială provoacă inima să depună un efort suplimentar pentru a transporta sângele în organism;
- Defecte ale valvelor cardiace (forțează inima să pompeze mai mult), cardiomiopatii (leziuni ale miocardului) sau miocardita (inflamarea mușchiului inimii);
- Malformații cardiace congenitale (din naștere);
- Aritmii cardiace » tulburările de ritm cardiac pot determina inima să bată prea repede, slăbind în timp miocardul;
- Alte boli » diabet, hipertiroidism, hipotiroidism, HIV.
IV. Factori de risc
Factorii de risc sunt elementele care contribuie la slăbirea sistemului circulator. Ca orice boală, insuficiența cardiacă devine susceptibilă pentru pacienții care se confruntă deja cu alte probleme de sănătate. Fiind o afecțiune a inimii, organismul slăbit de un stil de viață haotic și neechilibrat poate, încetul cu încetul să fie suprasolicitat, începând astfel să cedeze.
- Vârsta se consideră a fi un factor de risc odată cu atingerea vârstei de 55 ani, când prevalența acestei boli crește;
- Fumatul și consumul de alcool, obiceiuri nocive pentru organism au un impact puternic și asupra inimii. Cantitățile considerabile de tutun și alcool deteriorează funcționarea în parametri normali ai circulației în organism;
- Obezitatea este o reală amenințare deoarece prin nivelul de colesterol ridicat vasele de sânge devin sufocate și, astfel, se împiedică circulația normală.
Pe lângă obiceiurile nesănătoase, insuficiența cardiacă poate fi declanșată și de către alți factori de naturală medicală, precum:
- infecții sistemice sau pulmonare;
- reacții alergice;
- cheaguri de sânge la nivel pulmonar;
- pușeurile hipertensive sau nerespectarea regimului alimentar sau a tratamentului.
V. Simptomele insuficienței cardiace sau cum se manifestă boala?
Simptomele acestei boli se manifestă diferit de la pacient la pacient, în funcție de gradul de manifestare a insuficienței cardiace, asociate cu particularitățile organismului și a factorilor de risc existenți. Totuși, insuficiența cardiacă se manifestă, cel mai frecvent, prin senzația de respirație realizată cu dificultate (dispnee), care poate lua uneori forma de ortopnee (dificultăți de respirație în poziția culcat), care se ameliorează când pacientul stă în picioare.
Alte simptome includ un debit cardiac scăzut, astenie, tuse sau durere la nivelul ficatului. Iată, așadar, o listă a semnelor și simptomelor insuficienței cardiace:
- dispnee / ortopnee – dificultăți de respirație;
- oboseală excesivă și astenie fizică;
- amețeală, vertij, stări de confuzie;
- tuse – de obicei noaptea sau la efort;
- pierderea poftei de mâncare, iar în cazurile mai grave apare și scăderea în greutate, greață, anorexie;
- hepatomegalie și dureri la nivelul ficatului;
- dureri toracice, palpitații;
- abdomen sau glezne umflate.
VI. Tratamentul insuficienței cardiace
Inima trebuie ținută sub supraveghere strictă. Îmbunătățirea funcțiilor sale este posibilă cu aplicarea tratamentelor corespunzătoare. Desigur, ca și măsură imediată se impune consultul la medicul cardiolog pentru a stabili diagnosticul corect. Este important ca pacientul să meargă cu regularitate la medic, pentru a ține sub observație boala.
Pacienții cu insuficiență cardiacă au o serie de opțiuni în ceea ce privește tratarea acestei afecțiuni. Administrarea de medicamente este necesară, alături de schimbarea stilului de viață și a obiceiurilor alimentare. Sub îndrumarea atentă a medicului, care va urmări și evoluția bolii, pacienții pot lua măsurile necesare pentru îmbunătățirea calității vieții lor și a stării de sănătate.
» Tratamentul medicamentos pentru insuficiența cardiacă
Atenție: trebuie respectate întocmai recomandările medicului! Din rândul medicamentelor pentru insuficiența cardiacă menționăm:
- Inhibitori ai aldosteronului;
- Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (inhibitori ECA);
- Inhibitori ai receptorilor angiotensinei;
- Medicamente beta-blocante;
- Medicamente vasodilatatoare;
- Blocante ale canalelor de calciu;
- Digoxină;
- Diuretice
Supravegherea atentă a efectelor medicamentelor odată cu administrarea lor este imperios necesară. Multe dintre acestea pot provoca reacții alergice, de aceea, în caz de orice manifestări neobișnuite, pacientul este obligat să se prezinte la medicul care i-a prescris medicamentele. În administrarea orală a tratamentului medicamentos pacientul trebuie să respecte instrucțiunile medicului. Insuficiența cardiacă se tratează prin administrarea zilnică de medicamente. Este important ca în cazurile în care pacientul uită să își administreze medicamentul, să nu mărească doza pentru a compensa necesarul recomandat de medic.
În fazele incipiente ale insuficienței cardiace sau chiar în cazul persoanelor care prezintă un risc ridicat de a dezvolta această afecțiune (au „pre-insuficiență cardiacă”), se recomandă exercițiile fizice regulate, renunțarea la fumat, alcool sau droguri ilegale, consum redus de sare, tratarea hipertensiunii arteriale și a colesterolului mărit. Alături de administrarea unor medicamente recomandate de medicul specialist, aceste modificări în stilul de viață pot ameliora simptomele insuficienței cardiace.
» Tratamentul chirurgical pentru insuficiența cardiacă
Dacă insuficiența cardiacă progresează și simptomele se agravează, planul de tratament medicamentos devine mai complex și va fi susținut și de alte proceduri (intervenții chirurgicale, dispozitive mecanice ajutătoare, transplant de inimă – când nu mai există alte opțiuni de tratament). Operațiile chirurgicale pot reprezenta și o serie de riscuri. Complexitatea operației urmărește restabilirea funcțiilor normale ale inimii.
Din rândul tratamentelor chirurgicale pentru pacienții cu insuficiență cardiacă menționăm:
- Operațiile pe cord deschis (bypass coronarian);
- Operațiile de înlocuire sau de reparație a valvelor inimii.
» Tratamentul intervențional pentru insuficiența cardiacă
În ceea ce privește tratamentul intervențional, există o serie de dispozitive minim-invazive sau dispozitive medicale clasice care pot veni în ajutorul pacienților cu insuficiență cardiacă. Tehnologia modernă pune la dispoziție o serie de dispozitive ajutătoare pentru persoanele care suferă de insuficiență cardiacă. Prin intermediul implantului unor dispozitive electrice, starea pacienților poate fi îmbunătățită considerabil. Dispozitivele nu pot fi instalate la orice pacient. În funcție de stadiul în care a ajuns boala și specificațiile organismului, pacienții care pot beneficia de acestea sunt aleși după criterii stricte.
Tehnologii noi, minim invazive:
- dispozitive care modifică structura unei inimi mărite;
- dispozitive care pot ameliora presiunea intra-cardiacă;
- pacemaker – pentru controlarea implicării sistemului nervos simpatic.
Variantele clasice pentru insuficiență cardiacă:
- implant de defibrilator cardiac – dispozitiv ce monitorizează și menține un ritm cardiac în limite normale;
- terapie de resincronizare cardiacă – cu ajutorul unui pacemaker biventricular;
- pompe pentru circulația extra-corporală.
» Tratamentul naturist și dieta în insuficiența cardiacă
Tratamentele naturiste pentru tratarea insuficienței cardiace aduc în organism substanțe derivate din produse naturale, care au rolul de a regla funcțiile inimii. Există o serie de vitamine, enzime și compuși care pot ameliora simptomele insuficienței cardiace. Este important însă ca înainte de a lua orice fel de măsuri în scop de tratare, pacienții să discute și să urmeze recomandările medicului cardiolog.
Suplimente utilizate frecvent în cazul acestei afecțiuni: vitamina B1, magneziu, coenzima Q10, carnitina, preparate naturiste din păducel (Crataegus monogyna).
Din punct de vedere alimentar, se recomandă eliminarea sării din dietă, consumul unor alimente bogate în potasiu, fibre și carbohidrați complecși. Consumul de țelină, usturoi și ceapă este recomandat, de asemenea, în timp ce grăsimile saturate ar trebui eliminate din alimentație.
VII. Prevenția insuficienței cardiace și modificările necesare în stilul de viață
Conform Ghidului ESC de diagnostic şi tratament al insuficienţei cardiace acute şi cronice, debutul insuficienței cardiace poate fi prevenit sau întârziat prin adoptarea unor măsuri și intervenții la nivelul factorilor de risc ai acestei boli, iar numeroase studii au demonstrat deja importanța controlului hipertensiunii arteriale în întârzierea debutului insuficienței cardiace. Specific, conform studiului SPRINT, scăderea hipertensiunii sub un prag inferior, unde presiunea arterială sistolică să fie <120 mmHg vs. <140 mmHg, la persoanele cu vârsta de peste 75 de ani sau la pacienții hipertensivi, determină o scădere a riscului dezvoltării de boli cardiovasculare, deceselor și spitalizării pentru insuficiență cardiacă.
Stilul de viață, prin obiceiurile alimentare și cele ce țin de mișcare, își pune amprenta în mod semnificativ asupra multor dintre afecțiunile medicale cu care omul modern se confruntă. Studii precum cel realizat de Dr. Dalane Kitzman, la Wake Forest University School of Medicine, arată faptul că o combinație de dietă corespunzătoare și activități fizice reduce nivelul celulelor adipoase la nivel muscular, fapt ce facilitează creșterea capacității de exercițiu la persoanele afectate de insuficiență cardiacă.
Simptomele insuficienței cardiace pot fi ameliorate, iar calitatea vieții poate fi considerabil îmbunătățită prin simpla adoptare a unor obiceiuri mai sănătoase:
- renunțarea la fumat și eliminarea consumului de alcool;
- implicarea în activități fizice aerobice de tipul mersului pe jos, alergat ușor sau gimnastică; doar în formele acute de insuficiență cardiacă se recomandă repausul.
- evitarea stresului » adoptarea unor tehnici de relaxare;
- monitorizarea greutății corporale, scăderea în greutate și menținerea unei greutăți optime;
- monitorizarea cantității de lichide » un consum prea mare de lichide poate supune inima la un efort prea ridicat pentru pomparea sângelui. Pentru persoanele cu simptome mai grave ale insuficienței cardiace, se recomandă limitarea consumului zilnic de lichide.
- reducerea consumului de sare la aprox. 2-3 grame / zi.
- evitarea călătoriilor lungi, la altitudini mari sau cu schimbări bruște ale presiunii atmosferice » se poate staționa timp de câteva zile într-o zonă intermediară, pentru adaptare.
Prevenirea bolilor cardiovasculare se află în directă concordanță cu adoptarea unui stil de viață sănătos, ce include o alimentație echilibrată și efectuarea sistematică a activităților fizice. Iar pentru că multe persoane nu au dezvoltată pasiunea pentru latura sportivă, este important ca acestea să găsească activitățile fizice care le fac plăcere pentru a le practica fără prea mari dificultăți. Mersul pe jos (cu precădere mersul grăbit) este un foarte bun exemplu în acest sens, fiind adesea recomandat pentru persoanele cu insuficiență cardiacă.
În ceea ce privește nutriția, în ghidul „Totul pentru inima ta” din cadrul Programului Educațional al Societății Române de Cardiologie, se recomandă evitarea meselor abundente – fiind mai degrabă indicat un număr mai mare de mese (4-5 mese/zi), decât una singură; se recomandă, de asemenea, evitarea alimentelor care conțin prea multă sare (produse conservate, mezeluri etc), iar pentru cei care urmează un tratament diuretic se recomandă alimente care conțin potasiu și magneziu, precum peștele, cartofii, bananele, merele, portocalele sau prunele. De asemenea, medicii recomandă o dietă care să includă fructe, legume, cereale integrale, alături de produse care NU conțin grăsimi saturate și care nu sunt bogate în colesterol.
Vizita la controale medicale regulate este cea mai sigură metodă de prevenție atât a insuficienței cardiace, cât și a multor alte boli. Consultațiile medicale trebuie trecute în calendarul fiecărei persoane, iar relația medic – pacient trebuie să fie privită ca o colaborare cu scopul comun de menținere a sănătății organismului pe termen lung.
Ai grijă de sănătatea inimii tale!
INTEGRIA Medical
Referințe
» „Totul pentru inima ta” – broșura dedicată insuficienței cardiace în cadrul Programului Educațional al Societății Române de Cardiologie
» Servier – grup farmaceutic independent | https://www.servier.ro/patologii-descrieri
» Dr. Mary Harding, 2018, Congestive Heart Failure (reviewed by Dr. John Cox) | www.patient.info / Document ID: 4265 (v46).
» Ghidul ESC de diagnostic şi tratament al insuficienţei cardiace acute şi cronice 2016 | Elaborat de către Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) în colaborare cu Asociaţia pentru Insuficienţă Cardiacă (HFA) a ESC | https://www.romanianjournalcardiology.ro
» Dr. Dalane Kitzman, Wake Forest University School of Medicine, 2016, Journal of the American Medical Association | via https://www.medicinenet.com/
» „În spitalele din România, în fiecare oră moare un pacient cu insuficiență cardiacă” – comunicat de presă Societatea Română de Cardiologie, Comisia pentru Sănătate Publică din România, McGuire Woods Romania, 2018.