Medicul cardiolog Dr. Cristina Chirilă, ne răspunde la câteva întrebări legate de factorii de risc cardiovasculari și în ce măsură putem preveni bolile cardiovasculare:

Î: Care sunt factorii de risc cardiovasculari ?

R: Cei mai importanți factori de risc cardiovasculari sunt:

  • Varsta:  barbatii peste 55 ani, femeile peste 65 ani;
  • Sexul: barbatii au un risc cardiovascular mai ridicat decat femeile, dar după menopauză riscul crește progresiv și la sexul feminin;
  • Ereditatea:  antecedente familiale de boală cardiovasculară prematură, de exemplu apariția unui infarct miocardic acut la rudele de gradul I  (la barbați sub 55 ani sau la femei sub 65 ani);
  • Obezitatea (indice de masa corporala >30Kg/m² ) si supraponderea (indice de masa corporală între 25-29,9 Kg/m2);  circumferința abdominală peste 102 cm la barbați și  peste 88 cm la femei este direct corelată cu cantitatea de grasime viscerală;
  • Sedentarismul: lipsa activității fizice crește riscul cardiovascular de 1,5-2 ori față de persoanele active;
  • Fumatul: determină creșterea valorilor colesterolului, a tensiunii arteriale, a frecvenței cardiace,  produce vasoconstricție arterială, inclusiv spasm coronarian;
  • Alcoolul: in exces, poate duce la apariția hipertensiunii arteriale (HTA), AVC hemoragic, tulburari de ritm cardiac (fibrilație atrială), cardiomiopatie dilatativă;
  • Hipertensiunea arterială: valorile TA peste 140/90 mmHg reprezintă un factor de risc;
  • Dislipidemia: cresterea valorilor LDL-colesterolului, scaderea valorilor HDL-colesterolului;
  • Diabetul zaharat
  • Factori psihosociali: stresul profesional/personal/financiar, depresia, anxietatea contribuie atat la dezvoltarea bolii cardiace cat si la inrautatirea prognosticului unei boli cardiace.

Î: Care sunt mijloacele de prevenire a bolilor cardiovasculare ?

R: Bolile cardiovasculare pot fi prevenite prin următoarele măsuri:

  • abandonarea fumatului
  • dieta sănătoasă este considerată a fi cea de tip mediteranean, si anume:

– saracă în acizi grași saturați

– sub 5g sare/zi

– 30-45 g fibre/zi

– peste 200 g fructe/zi (2-3 portii)

– peste 200g legume/zi (2-3 portii)

– consum de peste de 1-2 ori/saptamana, din care o data sa fie peste gras

– 30 g nuci nesărate/zi

– fără băuturi îndulcite cu zahăr

– alcool cu moderație: maxim 20g alcool/zi la bărbați și maxim 10g alcool/zi la femei

  • activitate fizica regulată: cel puțin 30 minute/zi, 5zile/săptămână de activitate fizică aerobică moderată – scade mortalitatea de orice cauză, crește sănătatea mentală;
  • menținerea unei greutăți normale: indice de masa corporala intre 20-25 kg/m2, circumferinta abdominala sub 94 cm la barbati si sub 80 cm la femei – au efect favorabil asupra factorilor de risc metabolici (TA, lipide, glicemie) si scad riscul cardiovascular;
  • mentinerea unei TA sub 140/90 mmHg ca si prim obiectiv, de preferat mentinerea unor valori sub 130/80 mmHg;
  • controlul lipidelor: mentinerea unor valori ale LDL-colesterol optime, in functie de riscul cardiovascular individual;
  • mentinerea unor valori glicemice optime;
  • tehnici de relaxare pentru combaterea stresului, cultivarea optimismului, îndrumare la psihoterapie sau medicație în cazul persoanelor cu depresie sau anxietate;
  • efectuare analize biologice anuale si controale medicale periodice.

Î: Este conștientizată importanța prevenției în rândul oamenilor? aceasta poate fi observată prin prezentarea persoanelor la medicul cardiolog în scopul prevenirii bolilor cardiovasculare;

R: Din fericire, numărul persoanelor care se adresează medicului cardiolog pentru prevenție este în continuă creștere având în vedere accesul mai ușor la informație medicală, atât din mediul on-line cât și din cadrul campaniilor de educație medicală.

Adresabilitatea este mai crescută în special în rândul persoanelor care au rude sau prieteni care suferă de boli cardiovasculare, precum și în cazul persoanele care au deja factori de risc cardiovasculari, cum ar fi femeile la menopauză, fumătorii, diabeticii, hipertensivii.

 

Sursa: Ghidul Societatii Europene de Cardiologie pentru Managementul Hipertensiunii arteriale din 2018 si Ghidul European de Preventie a Bolii Cardiovasculare in practica clinica din 2016

 

Căutare